Curatirea inimii, Pr. Hristofor Panaghiotis

       Adevaratul crestin este cel care cu trupul este la locul de munca iar in adancul sufletului sau se afla cu mintea concentrata in inima si se roaga si mediteaza la cele ce-i sunt de folos.

       „Amintirea de Dumnezeu este mai importanta chiar decat respiratia”(Sf. Grigorie Teologul)

       „Cand vorbiti, sa aveti rugaciunea mintii, astfel incat cuvintele voastre sa fie imbracate cu putere de sus” (Gheron Iosif Athonitul)

       „Iata calea cea scurta si usoara pentru mantuire: fii ascultator, nu osandi, pazeste-ti mintea si inima de gandurile rele si gandeste-te ca toti oamenii sunt mai buni decat tine si Domnul ii iubeste. Si pentru acest gand smerit, harul Duhului Sfant va via intru tine si vei zice: Milostiv este Domnul”(Avva Siluan Athonitul)

       Daca nu ne vom smeri de buna voie, Dumnezeu va ingadui oamenilor si diavolilor sa ne smereasca fara voie.

       Daca smerindu-te, vei zice celui cu care te certi iarta-ma, vei arde cu darul Duhului Sfant pe diavoli. Iar cel ce rabda cu smerita cugetare invinuirile ce i se aduc pe nedrept, a ajuns la desavarsire si este laudat de ingeri, pentru ca nici o fapta buna nu este mai greu de savrsit ca aceasta.

       Smerita cugetare are cel care, fiind ocarat de altii pe nedrept, nu-si micsoreaza dragostea fata de ei.

       Pentru ca diavolul sa nu gaseasca mintea noastra goala si sa-si semene rautatile sale, crestinul trebuie sa aiba mintea ocupata tot timpul cu gandurile bune si sa se roage. De aceea, cautati sa va recapati inima si simplitatea de copil si sa priviti cu ochi buni si ganduri bune totul!

       „Toate sunt curate pentru cei curati”.(Sf. Ap. Pavel; Tit 1,15)

       Daca am avea dragoste dumnezeiasca sau macar dragoste fireasca omeneasca, am simti in adevar ca toti suntem frati si fii ai aceluiasi Parinte Ceresc, ne-ar durea pentru cei ce traiesc in pacat si nu ne-am sminti de viata lor pacatoasa, ci ne-am ruga pentru ei si i-am ajuta.

       „Gandurile celor drepti sunt ganduri curate...”(Proverbe 12,5)

       Dumnezeu ne descopera starea noastra sufleteasca prin aproapele nostru, in care ne reflectam ca intr-o oglinda. Daca ne mandrim, il judecam, il clevetim, il zavistuim, il uram, pe scurt avem ganduri rele fata de el, nu suntem pe calea mantuirii.

       „...dreptatea noastra, toata, ca o carpa lepadata”(Isaia 64,6)

       Sfintii Parinti zic: chiar de ai vedea cu ochii tai ceva rau, sa nu gandesti rau, ca sa nu te vatami duhovniceste.

       „Cel ce are poruncile Mele si le pazeste, acela este care Ma iubeste; iar cel ce Ma iubeste pe Mine va fi iubit de Tatal Meu si-l voi iubi si Eu si Ma voi arata lui” (Ioan 14,21)

       „Eu sunt Lumina lumii; cel ce Imi va urmeaza Mie nu va umbla in intuneric” (Ioan 8,12)

       „Nu te lasa biruit de rau, ci raul cu binele biruieste-l”(Sf. Pavel; Romani 12,21)

       Nu putem noi cuprinde in sufletele noastre cata bucurie vrea Dumnezeu sa ne dea.

       Cand suntem razboiti de demoni inseamna ca noi insine luptam impotriva lor. Caci cand nu luptam impotriva lor, ne sunt prieteni, pentru ca facem prin noi insine ceea ce le place lor.

       „Unde sunt Eu, acolo va fi si slujitorul Meu” (Ioan 12,26). Si vor imparati impreuna cu Tatal, cu Fiul si Duhul Sfant in veacurile nesfarsite.

       „Invatati-va dela Mine, ca sunt bland si smerit cu inima” (Matei 11,29)

       „Cine se va smeri pe sine se va inalta” (Matei 23,12)